Domnule procuror Negulescu, aveţi dreptate, Ghiţă e o zdreanţă! Să-l învăţăm un cântecel!

E imposibil să definesc ceea ce se întâmplă pe ecranele România TV. Mizerie e un cuvânt prea mic. Despre jurnalism nici nu poate fi vorba. Trebuie să fii complet defect ca să crezi că libertatea presei înseamnă să acoperi un fugar acuzat că a furat banii statului, chiar dacă acel fugar îţi este patron.
Trebuie să fii un individ mic, micuţ, minuscul, de doi lei, o slugă absolută, un nimeni care n-ar reuşi niciodată, nicăieri, să supravieţuiască, să facă ceva, orice, ca să accepţi să lupţi pentru un mafiot penal, să distrugi, să minţi şi să manipulezi cu bună ştiinţă o ţară. Iar dacă nici nu conştientizezi că faci toate astea tu, cel care pe nedrept îţi spui jurnalist, înseamnă că nu eşti doar ticălos, ci şi prost. Dar să las slugile în pace şi să vorbim despre stăpân. Filmul serial cu penalul Ghiţă Sebastian în rolul de băiat cinstit şi asuprit de un sistem ticăloşit este, de departe, cel mai mare gunoi pe care l-am văzut în ultimul timp pe ecranele televiziunilor naţionale.

Penalul ăsta fugar care s-a îmbogăţit după ce a furat, sprijinit, desigur, de mafia lui, sute de milioane de euro de la stat, care a controlat un sistem putred şi corupt până în măduva oaselor, care s-a ridicat omorând şi îngropând tot ce era sănătos în jurul lui, care a sugrumat, cu găşculiţa lui la fel de penală, o ţară întreagă, care a avut, şi din vina noastră, acces la toate butoanele ţării, apare, de câteva zile, pe propriile ecrane şi ne vorbeşte numai tâmpenii. L-am văzut, acum două zile, fluturând nişte hârţoage, nişte e-mailuri tipãrite şi două cărţi de vizită, prin care Ghiţă Sebastian ne transmite, exclusiv şi senzaţional!, că şefei DNA îi place muzica. Aşa, şi? Ah, da, şi ne mai povesteşte băieţaşul ăsta de cartier şi cum ar fi

„am cunoscut-o pe doamna Kovesi în sediile SRI, la K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întâlneam de minimum două ori pe săptămână, încă din anul 2010, şi a durat această serie de întâlniri până în 2014. Realitatea este că poate sute de astfel de întâlniri au existat în aceşti ani. La unele dintre întâlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un şef al staţiei CIA din România“.

Nu ne spune Ghiţă şi ce se discuta ilegal, teribil pentru ţărişoara asta a noastră la întâlnirile la care şi el participa, dar, oricum, singurul lucru îngrozitor era că şefa DNA mergea în sediul unei alte instituţii publice, respectiv SRI. Actoraşul de mâna a doua Ghiţă Sebastian a revenit, joi seară, cu episodul doi, din care aflăm că el şi prietenaşii penali care au jefuit şi prostit România, precum Ponta, Vîntu, Voiculescu, Pinalti, sunt, bieţii de ei, nişte victime ale sistemului. Sunt nişte sărmani oameni de rând care au muncit toată viaţa cinstit pentru fiecare bănuţ, pentru binele ţărişoarei noastre şi pe care li s-a pus pata unor procurori. Şi li s-a pus pata din invidie, din răutate, din răzbunare, normal. Şi îşi începe Ghiţă monologul aşa:

„Bună seara! Sper că v-am captat atenţia cu informaţiile din episodul trecut şi sper că verificările despre care vă vorbeam atunci s-au făcut şi că v-aţi dat seama că doamna Kovesi e cucuveaua mov”.

Da, am făcut verificările despre care ne vorbeai în episodul trecut şi, personal, mi-am dat seama că tu, Ghiţă Sebastian, ai furat banii ţărişoarei şi ai fugit ca un hoţ ce eşti. Şi a continuat Ghiţă aberaţiile spunând aşa:

„Astăzi, am să vă vorbesc despre o chestiune care mi s-a întâmplat mie, pe pielea mea. Iată că un domn procuror Negulescu, zis şi Portocală, a aplicat şi la Ploieşti aceleaşi metode precum cele aplicate de doamna Kovesi în dosarul Realitatea. Probabil că aceste experienţe se transmit la seminariile ONG-iştilor lui Soros. Ascultaţi-l, vă rog, pe acest funcţionar al statului, pe acest lucrător pentru statul român, plătit din banii noştri, nu un supraom, nu un semizeu. Cineva care trebuie să facă dreptate în societate, nu cineva care trebuie să se răzbune şi să facă victime cu orice preţ. Ascultaţi-l pe acest om cum vorbeşte, cum gândeşte, cât de răzbunător e, cât de fără judecată!”.

După care penalul fugar dă o înregistrare cu o discuţie care ar fi între prorcurorul Mircea Negulescu, de la DNA Ploieşti, şi un alt procuror anticorupţie, în care primul spune, printre altele, aşa:

„Nu mai poţi trăi pe planeta Românica din cauza lu’ un jegos ca Sebi Ghiţă, care este un vagabond, o zdreanţă. Eu spun aşa, eu i-o spun în faţă până la urmă: Bă, eşti o zdreanţă. Du-te de aici… de panaramă! Mă jur că-i spun în faţă, că ce să-mi facă?”.

Bravo, domnule procuror! Dacă aceste cuvinte vă aparţin, aţi spus exact ceea ce gândesc şi eu. Şi cred că şi alţii ca mine. Concluzia lui Ghiţă? Procurorul Negulescu are ceva personal cu el, e răzbunător şi vrea

„să obţină de la mine denunţuri împotriva prietenilor mei, împotriva rudelor şi, cel mai mult, împotriva domnilor Liviu Dragnea şi Victor Ponta!”.

Măi, penalule, măi, Ghiţă, măi, fugarule, în locul inepţiilor pe care le spui, n-ai vrea tu să ieşi din văgăuna în care te ascunzi? Aşa, ca să se facă dreptate în ţărişoara asta! N-ai vrea tu să vii frumuşel şi să ne vorbeşti nu despre cucuvele mov şi despre cât de cinstiţi sunteţi tu şi mafioţii tăi, ci despre cele patru dosărele penale de la DNA Ploieşti? N-ai vrea tu, măi, băiatule, să răspunzi în faţa legilor pe care noi, milioanele de proşti jefuiţi de voi, le respectăm? N-ai vrea tu să laşi prostiile despre cum „a organizat” Kovesi închiderea infractorulului turnător şi puşcăriaş Voiculescu Dan şi să ne explici cum e cu fraudarea fondurilor europene din „Dosarul HIDRO Prahova”? Ăla în care eşti urmărit penal împreună cu famiglia Cosma şi cu Iulian Herţanu, cumnatul prietenului tău Victor Viorel? Sau care-i treaba în „Dosarul ASESOFT”, în care eşti judecat, alături de fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani? Sau n-ai vrea tu să fii un bărbat adevărat şi să le explici magistraţilor cum e cu mita, şantajul, spălarea de bani din „Dosarul Papici”? Dar n-ai vrea tu, măi, Ghiţă, măi, să scoţi puţin căpşorul în lume şi să ne povesteşti frumos, aşa cum faci tu în faţa camerei de filmat, ca un elev tupeist, despre spălarea de bani din „Dosarul Ponta-Blair”, în care tu şi colegul tău de bancă şi de fapte penale Victor Viorel sunteţi inculpaţi? Ce zici? Hai, fii bărbat, măi, Ghiţă, fii un român adevărat, lasă „La Chilia-n Port” şi zi-ne tu, băiatule, de ce ne-ai furat? Promit că, dacă ne spui, îţi cânt eu altceva mai mişto. Ceva ce-ncepe aşa:

„O periuţă de dinţi şi o pereche de bocanci / Este tot ce am, sunt la bulău de un an”.

Leave a Reply

%d bloggers like this: